Recap

06:48 Posted In , , , Edit This 0 Comments »
La sfarsitul fiecarui an, in jur de 30 decembrie, obisnuiesc sa trag linia si sa fac o recapitulare. Anul asta, ma simt datoare ca aceasta sa fie mai cuprinzatoare. Motivul e simplu: nu suntem doar la sfarsit de an, suntem la sfarsit de deceniu. Si simt ca daca nu le-as oferi un omagiu as fi pur si simplu o creatura rece si insolenta.

Copiii nostri, copiii lor si copiii copiilor lor se vor referi la aceasta perioada ca la "anii 2000". Sau '00. Sau triplu zero. Sau trei oua. (Okay, incep deja sa bat campii, dar nu luati asta in seama. Banuiesc ca e efectul sarmalelor)

Anii 2000 au insemnat inceputul unui nou mileniu.In care au fost programate cel putin trei apocalipse (scuzele mele daca au fost mai multe, eu tin minte doar trei) - ian. 2000, 06.06.'06 si 2012. Nu am vazut inca nimic interesant - dar astept cu mult interes modul in care coliziunile din interiorul acceleratorului de particule vor distruge lumea in 2012. (*evil laugh*). De fapt, nu. Cred ca o sa ma iau dupa cantecul lui Robbie Williams (ATENTIE! Superstar al anilor '00) si o sa zic "I hoooopee I'm oooold before I die".

Deceniul asta a fost o perioada de inflorire culturala (nu tocmai). Ce-i drept, a fost intervalul de timp in care turcul-genial Orhan Pamuk si nemtoaica-nascuta-si-traumatizata-in-Romania Herta Muller au luat Nobelul pentru Literatura. Si ii aplaud pe cei de acolo pentru alegeri, pentru ca fara "Ma numesc rosu" anumite revelatii se produceau mult mai greu in mintea mea. dar a fost si perioada de glorie a lui Britney Spears, Paris Hilton si a multor alte bimbo ale caror nume nici macar nu le mai retin, zeci si zeci de "eroine" ale scenei care au definitivat termenul de pitzipoanca.

Pe plan personal, insa, anii 2000 reprezinta mai bine de jumatate din viata mea. Toti anii mei de scoala (cele trei luni de desenat bastonase si liniute de la inceputul clasei intai nu se pun). Toate motivele pentru care am ajuns sa urasc sau sa iubesc anumite materii. Descoperirea internetului, intai pentru site-urile cu jocuri Harry Potter. Revelatia faptului ca Mos Craciun nu exista. (oh, si ce zi trista a fost aceea!!!). Discutia despre sex (albinute, pestisori, broastele testoase perverse din acvariul meu). Discutiile despre relatii (cred ca trebuia sa fiu mai atenta in cursul lor, pentru ca aparent n-am invatat nimic). Literatura - poezii, eseu, proza. Cenacluri peste cenacluri. Cool Girl si Bravo si Popcorn citite pe sub banca in generala(ce vremuri...). Generala, liceu. Indragosteli. Alcool. Fumat. Cafea. Prostii. Prieteni, pentru ca ei au fost de-a lungul timpului cei care au facut ca "my rockin world go round"si pentru ca, oricat de departe am fi unii de ceilalti, de fapt suntem mereu aproape.

Chiar si doar in virtutea ultimului punct de pe lista, as indrazni sa spun ca a fost un deceniu grozav.

Cat despre rezolutii pentru noul an & stuff, astept cu interes sugestii. Not much of a planner.

La mai mare!

Pledoarie pentru modestie

02:37 Posted In , Edit This 0 Comments »
Stii ce e cel mai deprimant? Aroganta. Momentul in care individul uita de cauza pe care pana mai deunazi o sustinea si-si concentreaza intreaga energie in a se arata pe sine superior celorlalti. Egocentrismul nu ar trebui sa aiba ce cauta intr-o comunitate. Inversunarea orbeasca nici atat.

Esti bun in ceea ce faci? Bravo tie. Exista si altii mai talentati ca tine? Intotdeauna vor fi. Primesti mai multe critici decat laude si banuiesti ca e din cauza invidiei pe care o resimt cei "nedotati"? Poate ca da, poate ca nu. In general, cand o persoana ajunge cu adevarat sus, nu se mai poate aseza pe un scaun din cauza a de cate ori a fost muscat de fund. Desigur, mai sunt si cativa care emit pareri obiective (observatie: obiectiv nu este sinonim cu competent, deci nu-ti face sperante prea mari). Dar cei mai multi sunt pur si simplu blazati, caci au impresia ce le-au vazut pe toate si ca tu nu esti cu nimic diferit de ceilalti.

Cam au dreptate. Suntem cu totii oameni.

Zapadaaaaa!!!

05:02 Posted In , Edit This 2 Comments »
Ninge in Buc. Finally!

Nocturna

14:18 Posted In , , Edit This 0 Comments »
Cred ca n-am apreciat niciodata cat de liniste e cu adevarat in noptile acestea de inceput de iarna. M-as putea crede intr-un oras fantoma daca nu ar mai fi cateva lumini razlete la blocul de vizavi.

Sa fiu complet singura. Aproape ca mi-ar placea asta. Rasuflarea mea sa fie unica pierduta in aerul rece. Trupul meu sa fie singurul zgribulit de gerul de afara. As umbla la nesfarsit pe strazile impanzite de felinare cu lumina portocalie, intr-un mars nocturn ... Iar decembrie nu s-ar sfarsi niciodata. Pentru ca nu ar avea sens sa se sfarseasca. Pentru ca as fi singura pentru care timpul s-ar mai scurge. Infinitul nu mai inseamna nimic cand vine vorba de decembrie.

Sa fie liniste, deci!


Postarea aceasta nu este menita sa fie una vesela. E doar noapte.